hartia « cuvinte aiurea

Ii tremura stiloul pe hartia alba, pura, pe care cade brusc o picatura de  cerneala. Totul s-a stricat acum. Hartia e ruinata. Lacrimile ei se amesteca cu picatura de cerneala. Penita stiloului se rupe, cu unghiile zgarie tabla din fata ei, scotand un sunet de suflet  ce se rupe in trei…Apa din pahar se evapora, florile se ofilesc, iar ea zambeste crud in timp ce totul in jurul ei moare.

Asteptarea se prelungeste la nesfarsit si ceaiul e amar. Atat de amar, incat i se face pielea de gaina, insa nu isi schimba expresia fetei care ramane terifiant de zambitoare. Hartia arde iar cerneala dispare in flacari. Lacrimile sunt uscate de mult iar inima e seaca si stafidita.

Imbratisarea e inutila. Ea deja nu mai traieste. Supravietuieste.

~ by cuvinteaiurea on April 3, 2011. Posted in efemer, Fum